| Su | Mo | Tu | We | Th | Fr | Sa |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
| 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
| 28 | 29 | 30 | 31 |
Observatii la regimul disciplinar al magistratilor
11 Martie 2009 19:35
Fata de intentia manifestata de Consiliul Superior al Magistraturii de imbunatatire a regimului disciplinar pentru magistrati, membrii asociatiei SoJust formuleaza urmatoarele observatii:
1. Potrivit art. 54 din Legea nr. 317/2004, in vederea exercitarii actiunii disciplinare fata de membrii CSM este obligatorie efectuarea cercetarii prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Intrucat din Plenul CSM fac parte membrii sectiilor de judecatori, respectiv de procurori care vor solutiona eventual actiune disciplinara, acestia ar fi incompatibili de a o solutiona in situatia in care au dispus efectuarea cercetarii prealabile[1].
Ca urmare, fiind vorba doar de o actiune administrativa, cercetarea prealabila trebuie dispusa ca in conditiile dreptului comun. De altfel, in istoria CSM exista un caz in care Plenul CSM, in procedura de dispunere a efectuarii cercetarii prealabile, a analizat pe fond cauza. Oricum, e important de observat vointa cetatenilor, inclusiv a asociatiilor de magistrati, de eliminare a oricaror filtre care sa blocheze investigatiile de catre organele competente (a se vedea cazul fostilor ministri si cererea formulata de Parlament).
2. Pentru magistratii aflati in cursul unei cercetari disciplinare, in scopul de a evita o sanctionare, a devenit o regula solicitarea eliberarii din functie prin demisie sau pensionare. In aceste conditii, mai inainte ca organismul disciplinar sa decida asupra (ne)vinovatiei lor, acestia parasesc magistratura insa pastrand toate beneficiile unui magistrat integru.
De aceea, propunem ca CSM sa aplice sanctiuni chiar si in aceste situatii, cat timp la data comiterii abaterii disciplinare faptuitorii aveau calitatea de magistrat. In acest scop, se impune continuarea actiunii disciplinare chiar si dupa eliberarea magistratului din functie, iar sanctiunile care se pot aplica sunt: suspendarea benedificiului dreptului la pensie de serviciu, reducerea temporara a cunatumului pensiei, interzicerea temporara sau definitiva a dreptului de reincadrare in magistratura.
3. Cat priveste propunerea introducerii in lege a unei noi abateri disciplinare avand urmatorul continut „k1) faptele care sunt de natura sa afecteze prestigiul justitiei” ne opunem categoric acestei modificari.
In primul rand dispozitia enuntata nu indeplineste cerinta previzibilitatii impusa de normele statului de drept si consacrata de jurisprudenta CEDO.
In al doilea rand, aceasta dispozitie priveste de fapt conduita magistratului si face trimitere la codul etic/de conduita. Cum un asemenea cod nu a fost adoptat in Romania (codul deontologic este doar un debut de reglementare in domeniul conduitei judiciare si competenta implementarii acesteia nu poate apartine CSM[2]), practic in aceasta dispozitie ar putea fi incadrat orice comportament al unui magistrat, atat din timpul exercitarii profesiei cat si din afara acestuia.
Scopul existentei unui mecanism disciplinar sau etic nu trebuie sa fie sanctionarea magistratilor, ci ghidarea conduitei acestora. In momentul de fata, CSM pacatuieste prin lipsa unui sistem de prevenire a abaterilor disciplinare sau a conduitei magistratilor. De aceea, este imperios necesara edictarea unor reguli prin care sa se prevada clar ce este permis si ce este interzis magistratilor, dar nu la nivel de conduita generala (de exemplu: interzicerea exercitarii altor functii publice sau private, sau interdictia de a-si exprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilor lor), ci concreta (de exemplu, daca magistratul are voie sa desfasoare alte ocupatii sau profesii, remunerate sau nu, respectiv daca magistratul este obligat sau nu sa denunte organelor competente sau public abuzurile din cadrul sistemului judiciar etc.).
Suntem de acord ca sunt unele conduite grave care trebuie sanctionate disciplinar, dar pentru aceasta ele trebuie prevazute in concret si nu formulate in termeni generali in continutul art 99 din Legea nr. 303/2004. De altfel, legiuitorul a si preluat in acest articol unele incalcari ale actualului cod deontologic (interdictia din art 5 din Cod se regaseste in abaterea disciplinara din art. 99 lit. c din Lege, cea din art 14 din Cod se regaseste in art 99 lit k din Lege, la fel cea din 15 alin 1 din Cod se regaseste in art 99 lit d, etc).
Daca se gaseste necesar, trebuie completat art 99 din lege, dar printr-o prevedere previzibila, concreta si care sa justifice reprimarea atat de grava a unei anumite conduite prin aplicarea unei sanctiuni disciplinare.
Judecator Cristi Danilet,
vicepresedinte SoJust







Post your comment